Health-related effects at the outbreak of COVID-19 pandemic in vulnerable communities of Romania

This paper reports on health-related effects of the COVID-19 pandemic impact on vulnerable populations from Romania’s vulnerable communities, Roma and non-Roma. Transmission in the most marginalized communities has been expected to be particularly high as self-isolation and social distancing are difficult to pursue as a result of crammed living conditions, limited access to basic services and infrastructure. The study reports research results from a qualitative survey based on expert interviews in communities. The sample includes a total number of 34 communities, out of which 10 Roma vulnerable rural communities, 10 vulnerable rural localities and a counterfactual of 10 resilient communes. In addition, four small urban areas with large Roma neighborhoods complete the sample. Data collection has been organized in four rounds, during the period May−July, 2020. Since the lockdown, a large number of interviewees declared non-compliance with the hygiene measures for preventing COVID-19 transmission to be a problem. While in the resilient communes this problem was not reported, it appeared to be widespread in the selected vulnerable communes. The non-compliant behavior of poor and Roma people is considered an aggregated effect of a lack of access to relevant infrastructure, particularly water, and lack of finances for the necessary sanitary products. According to opinions expressed by local institutional representatives, between Round 1 and Round 3 of research (May−June 2020), a large part of the population either has never observed the hygiene rules or has relaxed after the lockdown was lifted. Constant positive evolution was reported in the resilient communes and the vulnerable non-Roma ones. This study adds knowledge on social and economic health-related effects of the COVID-19 at the level of the most vulnerable segments of Romanian society. The results underline the fact that short-term effects of the pandemic are borne unequally. Keywords: COVID-19; health equity; health services access; health behavior; social distancing; Roma; vulnerable; Romania. ●●●●● Articolul prezintă efectele legate de starea de sănătateale pandemiei COVID-19, asupra populației vulnerabile, din comunitățile vulnerabile cu și fără romi, din România. În comunitățile marginalizate, se aștepta ca transmisia virsului să fie mare, ca urmare a dificultății de a respecta măsurile de auto-izolare și distanțare socială, în contextul unui nivel scăzut al condițiilor de viață și al accesului limitat la servicii de bază și infrastructură. Studiul include rezultatele unei cercetări calitative realizată prin interviuri cu experți din comunități. Eșantionul include un număr total de 34 de comunități, dintre care 10 sunt comunități vulnerabile cu romi din mediul rural, 10 sunt comune vulnerabile, alături de un set contrafactual de 10 comune reziliente. În plus, sunt incluse și 4 orașe mici cu zone extinse de romi. Culegerea datelor a fost organizată în patru runde, în perioada mai-iulie 2020. Începând cu perioada de izolare din starea de urgență, un număr ridicat de intervievați a identificat ca problematic gradul scăzut de respectare a măsurilor de igienă pentru prevenirea trasmiterii COVID-19. În timp ce în comunele reziliente această problemă nu a fost menționată, ea a apărut ca fiind extinsă în comunitățile rurale vulnerabile. Comportamentul neconform al populației sărace și de etnie romă este considerat a fi un efect agregat al lipsei de acces la infrastructura relevantă, în special apă, alături de lipsa resurselor financiare necesare pentru produsele sanitare. În opinia reprezentanților instituționali locali intervievați, între prima și a treia rundă a cercetării (mai−iunie 2020), o mare parte a populației fie nu a respectat regulile de igienă, fie acestea au fost relaxate, după ce izolarea din starea de urgență a fost ridicată. O evoluție constant pozitivă a fost raportată în comunele reziliente și în cele vulnerabile fără romi. Studiul contribuie la extinderea cunoașterii asupra efectelor sociale și economice legate de starea de sănătate ale pandemiei COVID-19 asupra celor mai vulnerabile segmente ale societății din România. Rezultatele subliniază că efectele pe termen scurt ale pandemiei sunt inegal distribuite. Cuvinte cheie: COVID-19; echitate în sănătate; accesul la servicii de sănătate; comportamente în sănătate; distanțare socială; romi; vulnerabile; România.